Mă numesc Burhan Nicoleta Elena și sunt, înainte de toate, mamă. Mamă a doi copii care sunt sufletul meu: Claudia, o adolescentă de 16 ani plină de visuri și lumină, și Claudiu, băiatul meu de 27 de ani, sprijinul și mândria mea.
Recent, în urma unor analize de rutină, am primit o veste care mi-a zguduit lumea din temelii: o suspiciune de cancer mamar. A urmat o perioadă grea, plină de teamă și nesiguranță. Apoi, biopsia a confirmat ceea ce nu-mi doream să aud — cancer mamar malign la sânul stâng, însoțit de adenopatii axilare.
A fost ca și cum timpul s-a oprit. În fața mea, tot ce conta erau chipurile copiilor mei și gândul că trebuie să fiu aici pentru ei, cât mai mult timp, cu toată forța și dragostea mea.
Privesc această luptă nu ca pe o condamnare, ci ca pe o provocare pe care viața mi-a așezat-o în cale. Știu că nu sunt singură. Sunt atâtea femei care trec prin aceeași luptă. Mă alătur lor cu inima deschisă și cu speranța vie, luptând clipă de clipă, zi de zi.
Pentru că am de ce să lupt. Pentru Claudia, care încă are nevoie de îmbrățișările mamei. Pentru Claudiu, care mă încurajează cu fiecare privire. Pentru fiecare zi în care putem fi împreună, să râdem, să vorbim, să ne ținem de mână. Nu mi-e ușor, dar îmi promit mie însămi că voi lupta!